Internetul are propriile sale reguli nescrise, iar una dintre cele mai interesante este Legea lui Cunningham. Aceasta spune că „cel mai bun mod de a obține răspunsul corect pe internet nu este să pui o întrebare, ci să postezi un răspuns greșit”. Cu alte cuvinte, oamenii sunt mai predispuși să corecteze o informație eronată decât să răspundă direct unei întrebări.

Dar oare acest principiu se aplică și în recrutare? Hai să explorăm câteva situații în care ar putea influența interacțiunile dintre recrutorii și candidații din piața muncii.

Candidezi la un job? Cum poate influența Legea lui Cunningham CV-ul tău

Se spune des că un CV bine scris trebuie să fie clar, concis și fără greșeli. Cu toate acestea, uneori, detalii neașteptate sau chiar informații care par ușor ambigue pot atrage atenția recrutorilor. De exemplu, dacă un candidat menționează o competență tehnică dar fără detalii, este posibil ca un recrutor să fie curios și să vrea să clarifice nivelul real de expertiză. A fost aceasta o strategie inconștientă influențată de Legea lui Cunningham?

Anunțuri de job – Cu cât mai vagi, cu atât mai multe interacțiuni?

Ai observat vreodată că anunțurile de job care nu oferă detalii clare despre salariu, responsabilități sau cerințe tind să primească mai multe comentarii, întrebări și chiar aplicații? Uneori, candidații reacționează mai mult la ceea ce lipsește decât la ceea ce este clar specificat. Deși acest lucru poate genera engagement, este oare o tactică benefică pentru ambele părți?

Dezbaterile din HR – Când o afirmație greșită generează cele mai bune răspunsuri

Recrutorii și specialiștii HR sunt activi pe LinkedIn și în alte comunități profesionale, unde schimbul de informații este esențial. O postare care conține o afirmație discutabilă sau chiar eronată tinde să genereze mai multe comentarii decât una perfect corectă, dar neutră. În acest caz, Legea lui Cunningham se confirmă din plin – dar este aceasta o metodă de comunicare etică și eficientă?

Tu ce părere ai?

Deși Legea lui Cunningham pare să aibă aplicabilitate în multe contexte online, rămâne întrebarea: este aceasta o strategie bună în recrutare? Ar trebui candidații să fie mai ambigui pentru a obține atenția recrutorilor? Ar trebui angajatorii să lase intenționat detalii neclare în anunțurile lor? Sau, dimpotrivă, transparența și claritatea sunt totuși cheia succesului?

Așteptăm părerea ta! Crezi că Legea lui Cunningham se aplică în recrutare?